OMS recunoaște că a acționat prea lent în primele luni ale pandemii. Ce își mai reproșează organizația, vedeți în rândurile de mai jos.
Astfel, OMS a întocmit două rapoarte pe care le va prezenta la viitoarea sa adunare generală.
Unul dintre elementele cheie ale mișcării în reluare a OMS a fost ”întârzierea în identificarea probabilităţii de contagiere de la o persoană la alta, precum şi transmiterea asimptomatică sau presimptomatică” a bolii, se arată în unul dintre cele două rapoarte, redactate de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.
În timpul în care era nevoie de o reacţie faţă de primele focare, ”OMS ar fi trebui să utilizeze propriile evaluări de risc, fără să aştepte aprobarea ţărilor celor mai afectate sau sfaturile Comitetului său de Urgenţă“, mai notează raportul.
Nu s-a prezis impactul social al pandemiei, cel economic
De asemenea, raportul mai arată că ”omenirea nu era pregătită pentru o ameninţare de acest tip“, demonstrând în acest fel o lipsă de abilitate colectivă pentru a prezice evoluţia pandemiei, nu doar în aspectele sale sanitare, ci şi din punct de vedere social şi economic.
“Dacă omenirea ar fi ştiut în primele zile ale anului 2020 ceea ce ştim acum, probabil că OMS, multe guverne şi alţi parteneri ar fi acţionat în mod diferit”, semnalează documentul OMS.
O acțiune promptă ar fi putut întârzia transimterea la nivel mondial a coronavirusului
Spre exemplu, se mai adaugă în raport, ”implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea mondială” a coronavirusului ce provoacă boala COVID-19.
Comitetul precizează că unul din elementele cheie ale răspunsului lent al multor țări la începutul pandemiei de coronavirus a fost tensiunea dintre necesitatea de a proteja sănătatea publică şi cea de a salva economia. Acest fapt a îngreunat punerea în aplicare a restricţiilor privind călătoriile şi comerţul.
Pe viitor este nevoie de o cooperare mai bună
Raportul OMS mai arată că ”este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparenţă şi schimburi reciproce mai frecvente în privinţa datelor în timp real“, de exemplu, în ceea ce priveşte împărtăşirea informaţiilor despre genomuri şi mostrele patogene.
Acesta fiind motivul care justifică adoptarea unor schimbări în sistemul sanitar internaţional, din care face parte OMS, care “necesită o acţiune urgentă şi nu ani de negocieri“.