Hotărârea Curții Constituționale de astăzi este consonantă cu jurisprudența anterioară a Înaltei Curți. Am observat însă că mai mulți actori politici au venit deja cu interpretări ale unor prevederi ale Hotărârii, care, din punctul meu de vedere par departe de sensul real expus de Înalta Curte.
De exemplu, Igor Dodon, interpretând para 77 din Hotărîre, spune că în cazul în care Guvernul Igor Grosu nu va primi vot de întrecere, Maia Sandu este obligată să consulte repetat fracțiunile, iar majoritatea parlamentară, să propună un alt candidat. Eu înțeleg cu totul altceva din para 77 al Hotărîrii.
”În al doilea rând, în ipoteza în care nu vor avea loc noi consultăriîn sensul articolului 98 alin. (1) din Constituție din cauza expirăriitermenului prevăzut la articolul 85 alin. (2) din Constituție, majoritatea parlamentară absolută va avea posibilitatea să abordeze problema învestirii Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu Președintele Republicii, care trebuie să aibă loc, conform articolului 85 alin. (1) din Constituție, în cazul dizolvării Parlamentului.”
Deci, în cazul în care expiră termenul de 45 de zile de la momentul primei tentative eșuate de investire a unui guvern (în sensul art. 85 alin (2) și nu mai pot avea loc consultări pe motivul expirării termenului prescris, majoritatea parlamentara absolută va avea ”a avea posibilitatea să abordeze problema învestirii Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu Președintele Republicii, care trebuie să aibă loc, conform articolului 85 alin. (1) (adica în cazul expirării celor 3 luni în care nu a fost investit un guvern) din Constituție, în cazul dizolvării Parlamentului.
Respectiv, atunci când expiră și cele 3 luni în care nu a putut fi investit un guvern, începe procedura de dizolvare a Parlamentului, în cadrul căreia Președintele consultă fracțiunile parlamentare cu privire la data alegerilor anticipate, precum și, eventual, dacă este sau nu cazul investirii unui guvern. Această prevedere trebuie înțeleasă și în contextul jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale.
În speță, HCC 30 din 2013, prevede următoarele: În sensul alineatului (1) al articolului 85 din Constituţie:
– termenul de 3 luni pentru dizolvarea Parlamentului se referă lablocarea procedurii de adoptare a legilor şi la imposibilitatea formării Guvernului;- termenul de 3 luni începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/și de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare și de efectuare a altor proceduri legale şi constituie termenul limită pentru formarea noului Guvern.În sensul alineatelor (1) şi (2) ale articolului 85 din Constituţie:(….)
– după expirarea termenului de 3 luni Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eşuat formarea Guvernului, inclusiv dacă nu s-a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului.La fel Curtea a statuat (în Decizia 266b din 2021) că dizolvarea parlamentului poate surveni doar ca sancțiune pentru inactivitatea acestuia, care-i poate fi imputată nemijlocit. În situația de față însă, noi avem situația în care un candidat desemnat a fost respins de Parlament. Un alt candidat urmează a fi examinat. Respectiv nu poate fi vorba despre inactivitatea Președintelui.