„Invenție a unui autist, băgată pe gât”, astfel a calificat președintele Comisiei parlamentare „Comisia juridică, numiri şi imunităţi”, Vasile Bolea, intenția de autodizolvarea Parlamentului prin votul a 67 de deputați. Deputatul socialist, susține că unii politicieni „nu-și potolesc fanteziile”, referindu-se la sesizarea depusă la Curtea Constituțională, pentru a afla dacă actualul Parlament se poate autodizolva prin votul a 67 de deputați. „Au solicitat inventarea unei noi proceduri și descrierea unei noi situații de dizolvare a Parlamentului”, susține Bolea.
Într-o postare pe facebook, Vasile Bolea explică de ce autodizolvarea Parlamentului este o invenție.
„În scopul realizării colaborării și controlului reciproc în procesul exercitării suveranității naționale, Constituția stabilește anumite raporturi între Parlament, șeful statului și Guvern, raporturi ce se manifestă prin interacțiune reciprocă, competențe strict stabilite și limitate de reglementări constituționale. Una din prerogativele șefului statului este de a dizolva Parlamentul, ceea ce constituie o garanție constituțională care permite soluționarea și deblocarea unei crize instituționale.
Înainte de a dizolva Parlamentul, Președintele urmează să se adreseze Curții Constituționale pentru a stabili circumstanțele de dizolvare. Deoarece conform prevederilor constituționale Președintele RM este unicul subiect investit de către legiuitorul constituant cu drept de a dizolva Parlamentul, sesizarea Curții Constituționale privind aprecierea circumstanțelor care justifică dizolvarea Parlamentului este un drept exclusiv al acestuia. Și sesizarea Curții se va face doar după consultarea fracțiunilor parlamentare”, susține Bolea.
În concluzie, președintele Comisiei spune că pentru autodizolvare trebuie stabilite circumstanțele de dizolvare și doar după această să se dizolve Parlamentul, iar dreptul de a sesiza Curtea și de a dizolva legislativul îl are doar Președintele statului.
„Unii spun că procedura autodizolvării nu este interzisă de constituție, această idee de manipulare a maselor fiind una de bază vociferată chiar de fostul Președinte al Curții Constituționale. De ce această idee este una manipulătoare? Este simplu. Deoarece procedura de autodizolvare nu este prevăzută de Constituție. Aici, în asemenea condiții cineva trebuie să inventeze și să descrie procedura de autodizolvare”, susține Bolea.
În context, a adresat mai multe întrebări referitoare la procedură care este intentată. „1. Dar de câți deputați trebuie să fie înregistrat proiectul de hotărâre privind autodizolvarea? Inițiativa de modificare a Constituției se face de 1/3 de deputați. Dacă se vrea că decizia de autodizolvare să se voteze cu 67 de deputați, atunci inițiativa de la cîți deputați trebuie să vină? 2. În cazul autodizolvării, trebuie sau nu să fie stabilite circumstanțele dizolvării parlamentului? Cine vă sesiza în acest caz Curtea Constituțională? Care sunt aceste circumstanțe care justifică dizolvarea Parlamentului? 3. Dacă procedura de autodizolvare a Parlamentului vă eșua, va putea sau nu Președintele RM să dizolve Parlamentul în conformitate cu prevederile art.85 din Constituție?”,întreabă Bolea.
Acesta amintește că există o decizie de inadmisibilitate a Curții Constituționale încă din decembrie 2015 „care a pus punct în întrebarea legată de autodizolvare a Parlamentului”.
Pe 31 decembrie, PAS a mers cu o sesizare la Curtea Constituțională pentru a afla dacă actualul Parlament se poate autodizolva prin votul a 67 de deputați.
Republica Moldova a intrat în impas politic, după ce premierul Ion Chicu a anunțat că demisionează, iar din 1 ianuarie nu va mai asigura nici interimatul funcției.
În consecință, Maia Sandu s-a văzut nevoită să demareze consultări cu reprezentanți ai Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, PAS, Platforma DA, Partidului Democrat, Partidului Şor și Pro-Moldova.
După consultări, președinta Maia Sandu, a declarat că va veni în câteva zile cu soluția, așa cum o vede ea, întrucât deputații nu au declarat că ar avea creată vreo majoritate și toate fracțiunile au pledat, cu unele diferențe, că pledează pentru alegeri parlamentare anticipate.
O decizie a Curții Constituționale stabilește că șeful statului este obligat, în 45 de zile, să propună un candidat la funcția de prim-ministru.
